A treia editie a Saptamanii Fara Pesticide se desfasoara in perioada 20 - 30 martie 2008 in toata Europa. Timp de 10 zile mai multe organizatii de gradinari si agricultori organizeaza diverse actiuni pentru a sensibiliza publicul referitor la riscul utilizarii pesticidelor, atat pentru sanatate cat si pentru mediu. De asemenea, se propun o serie de alternative viabile la tratamentele chimice deja existente.
In aceste zile se vor desfasura conferinte tematice, dezbateri, expozitii si spectacole, se vor rula filme privind impactul pesticidelor asupra mediului si sanatatii umane. Se vor putea vizita gradini si exploatatii agricole.
Aceasta mobilizare va atinge in 2008 o importanta dimensiune europeana.
Saptamana Fara Pesticide este o campanie lansata in 2006 de membrii ACAP (Action Citoyenne pour les Alternatives aux Pesticides).
Poluarea cu pesticide a luat amploare datorita dispersiei rapide in lungul lanturilor trofice. Al saselea raport IFEN (Institut Francais de l’Environnement) privind pesticidele arata o contaminare generala a apelor cu aceste produse. Un studiu stiintific evidentiaza ca cele mai afectate de poluarea apelor cu pesticide sunt orcile norvegiene.
Contaminarea cu pesticide a zonelor arctice a fost observata si in jurul anilor ’80, cand s-au depistat concentratii importante a acestor substante in tesuturile adipoase ale animalelor. Se pare ca pesticidele au ajuns in regiunea arctica printr-un fenomen de distilare atmosferica: s-au evaporat din regiunile calde si purtate de curentii de aer au fost depuse in zonele reci dupa condensare.
Nu numai animalele sunt afecatate de pesticide, ci si oamenii, mai ales copiii. Fetusii sunt extrem de sensibili la efectele pesticidelor, existand riscul unui avort spontan sau riscul de a se naste cu deformatii, celule canceroase sau perturbari ale sistemului hormonal si nervos.
Exista totusi posibilitatea de a reduce concentratia de pesticide din apa cu ajutorul unor dispozitive de filtrare ce utilizeaza carbon activ, insa are loc doar o diminuare a concentratiei nu si eliminarea totala a acestor substante.
Principala problema in aceasta situatie este costul destul de ridicat al unei statii de filtrare pe baza de carbon active, care se poate ridica la 450 000 Euro pentru o localitate cu 4 500 de locuitori, ceea c ear insemna ca dupa realizarea ei fiecare locuitor sa plateasca o taxa de 100 Euro.
In Romania nu exista o astfel de statie de epurare iar cele existente nu filtreaza nici macar apele uzate orasenesti care sunt deversate in rauri ducand la poluarea acestora si la distrugerea ecosistemelor acvatice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu