Sâmbătă, 20 martie 2010, a avut loc vizita in Calarasi a delegaţiei Băncii Mondiale formată din dl. Peter Harrold – Country Director pentru România, dl. François Rantrua – Country Manager în România, dl. Aziz Bouzaher – care urmează să preia coordonarea proiectului, dl. Christian Severin – din echipa Secretariatului Ape Internaţionale a GEF (Facilitatea Globală de Mediu) şi dl. Cesar Niculescu – specialist de mediu, Biroul Băncii din Bucureşti.
Cu ocazia desfăşurării vizitei de lucru a Băncii Mondiale, reprezentanţii Ministerul Mediului și Pădurilor au prezentat modul de desfăşurare a proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” şi obiectivele acestuia. Proiectul, urmăreşte reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi (în special azot și fosfor) prin investiţii în 86 de localităţi din zone vulnerabile la acest tip de poluare, din 34 de judeţe ale României.
Valoarea proiectului, implementat pe o perioadă de 5 ani, este de 60,04 milioane euro. Sursele de finanţare sunt: împrumut Banca Mondială – 50 mil. euro, donaţie Facilitatea Globală de Mediu (GEF) – aprox. 4,01 mil euro, contribuţii Consilii Judeţene – 1,4 mil. euro, contribuţii Consilii Locale – 3,63 mil. euro, contribuţie ANAR (Administraţia Naţională Apele Române) – 1 mil. euro.
În timpul vizitei, a avut loc o deplasare în teren, în comunele Vâlcelele şi Independenţa, judetul Calarasi, pentru a se evalua efectele în timp – la trei ani de la finalizare – ale implementării proiectului pilot "Controlul Poluării în Agricultură", care a stat la baza proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi".
Ca urmare a implementării cu succes a proiectului "Controlul Poluării în Agricultură", autorităţile locale au primit şi alte finanţări de la Uniunea Europeană (de exemplu, pentru managementului deşeurilor menajere). Reuşita acestui proiect a determinat Banca Mondială să acorde o finanţare pentru extinderea proiectului la nivel naţional, în 86 de localităţi.
Delegaţia Băncii Mondiale a apreciat rezultatele proiectului şi impactul pe care acesta l-a avut asupra schimbării comportamentale a locuitorilor comunelor vizitate, fapt care reiese şi din declaraţia domnului Peter Harrold: "România este un membru important al Uniunii Europene şi, ca stat membru, îi revin anumite obligaţii. Acest proiect răspunde, printre altele, acestor cerinţe privind mediul înconjurător. Au fost găsite modalităţi care să fie benefice locuitorilor din zonă, astfel încât să aibă de câştigat şi agricultura, şi mediul înconjurător. S-a creat un parteneriat între Guvernul României, autorităţile locale, cetăţenii acestei zone şi partenerii externi (instituţiile implicate la nivel internaţional), care reprezintă o situaţie de tip "win-win", în care toată lumea are de câştigat."
Obiectivul general al proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi" este de a sprijini Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) în eforturile sale de implementare a acquis-ului Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor.
Proiectul implică activităţi de colectare, depozitare şi gestionare a gunoiului de grajd şi a gunoiului menajer, dotarea comunităţilor locale cu echipamente pentru colectarea şi împrăştierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd, dotarea gospodăriilor cu platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd, construcţia unor platforme comunale de depozitare şi management al gunoiului de grajd, reabilitarea păşunilor comunale şi crearea unor bariere vegetale pentru protecţia cursurilor de apă, dar şi dezvoltarea unui sistem central de furnizare a apei potabile, concomitent cu un sistem centralizat de canalizare şi de epurare a apelor uzate. Aceste măsuri vor elimina riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă infestată şi vor promova utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant. Poluarea cu nitraţi este un proces care afectează pânza freatică, oamenii şi întreg ecosistemul.
Componentele proiectului
Componenta 1 – Investiţii la nivel de comună, în Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitraţi (ZVN). Proiectul susţine realizarea de investiţii într-un număr de 86 de comune din 34 de judeţe. De asemenea, în cadrul Proiectului sunt realizate investiţii integrate în 11 Centre de Instruire şi Demonstrare în zonele prioritare vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
Componenta 2 - Sprijin pentru întărirea capacităţii instituţionale. Această componentă se concentrează asupra dezvoltării resurselor umane în vederea întăririi capacităţii atât a beneficiarilor, cât şi a personalului de la nivel local, regional şi central (cum ar fi inspectori, supervizori etc.) pentru implementarea eficientă a activităţilor proiectului şi a cerinţelor Directivei Nitraţi a Uniunii Europene.
Componenta 3 - Conştientizare publică şi diseminare. La nivel local, naţional şi regional se va derula o amplă campanie de informare cu privire la activităţile şi beneficiile proiectului, în vederea replicării rezultatelor acestuia şi în alte zone similare de pe teritoriul României, precum şi în ţările riverane Mării Negre şi în alte ţări candidate la aderare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu